Peleții reprezintă la ora actuală o opțiune de producere a energiei termice care răspunde cerințelor de utilizare a energiei „verzi”, „curate” și “regenerabile” ,fiind astfel o alternativă economică și confortabilă la combustibilii fosili. Peleții reprezintă o energie mai ieftină, decat cea obținută de combustibilii fosili, fiind si regenerabilă. Emisiile mici de dioxid de carbon înseamnă că nu afectează mediul înconjurător, dovadă fiind și neincluderea sa printre substanțele poluante.
CUM SE PRODUC PELETII?
Peletul, clasificat ca biomasă, are forma unor cilindri mici creați prin presarea resturilor de lemn /vegetale, paie, tulpini de floarea soarelui/porumb, frunze etc); producerea lor de obicei nu necesită aditivi/lianți datorită rășinilor existente natural în materia primă de bază.
În urma procesului de presare, peletii, încă calzi, sunt tăiati la lungimea dorită și trec la procesul de răcire în compartimente speciale, la sfârșitul cărora, peletul este cernut pentru a asigura un procent de nu mai mult de 1% în conformitate cu reglementările în vigoare.
Tocmai procesul de presare este cel care conferă peletilor o densitate dublă a energiei în comparație cu lemnul natural, generând proprietatea celui mai mare randament caloric și a arderii optime, a cărui cenușă poate fi încă folosită ca îngrășământ, reînnoind în continuare procesul de exploatare a resursei energetice.
CAT COSTA PELETII?
Prețul peletilor variază în funcție de cantitatea pungii cumpărate, dar, în general, cu cât punga este mai mică, cu atât prețul este mai mare: o pungă de 10 kg costă în medie de la 2,30 la 4 euro, în timp ce o pungă de 15 kg costă în medie de la 3 la 5 euro.
Peletul este combustibilul ideal pentru încălzirea casnică și, așa cum s-a văzut mai sus, are costuri competitive pe piață în comparație cu combustibilii fosili datorită randamentului termic mai ridicat: peletii de brad, stejar și fag sunt esențele care se adaugă ., dar atenție: pe piață există multe tipuri de peleti necertificate care nu garantează același randament caloric sau chiar au aditivi sau adezivi, dăunători în timpul arderii, pentru om și pentru planta însăși.
CUM POTI RECUNOASTE UN PELET BUN?
Recunoașterea unui pelet bun nu este dificilă. Datorită proprietăților sale de uscare, combustibilul, la nivelul său optim:
- nu plutește în apă;
- nu conține praf de lemn ca si component în compoziția sa sau chiar la vedere;
- în ambalajul său este bine că există reziduuri care indică lipsa adezivilor care facilitează dezintegrarea acestuia;
- aspectul său este neted și compact.
În plus, o importanță deosebită în evaluarea prezenței sau absenței substanțelor străine de lemn este:
- culoarea flăcării, care identifică prezența aditivilor sau lipiciilor;
- o flacără limpede, cu nuanțe mici de alb, galben, plinași fără prea multe scântei indica un pelet pur;
- o flacără portocalie și neagră indică o compoziție diferităfata de deșeurile de lemn virgin, în timp ce o flacără albastră indică prea mult aer in
Certificarea calității peletilor va garanta, de asemenea, performanțe ridicate de ardere, un nivel scăzut al emisiilor de CO2, reducând costurile economice, energetice și de întreținere ale sistemului de încălzire.
În acest sens, este bine de știut că unele studii au demonstrat eco-sustenabilitatea peletilor, susținând că din punct de vedere energetic 1 kg de peleti este echivalent cu jumătate de litru de motorină.
CARE SUNT CEI MAI BUNI PELETI? PELETII DE FAG, ALBI SAU AUSTRIECI (din rugmegus)?
În realitate, nu există peleti mai buni decât altii, se poate spune doar că au diferite caracteristici și potențial caloric în diferitele esențe.
De fapt, este o legendă obișnuită că peletii de fag sunt mai buni, iar acest lucru nu este adevărat, pe baza celor spuse mai sus, la fel cum nu este adevărat că cei mai buni peleti sunt cei albi, deoarece culoarea nu este o garanție a randamentului termic mai mare și, din nou, nu este adevărat că cei mai buni peleti sunt cei austriaci, deoarece Austria nu cunoaște procese diferite de cele italiene în producția de peleti.